La sezion „Rujeneda y Dërt" dl'Academia Europeica de Bulsan à metù adum na gran culezion de tesc' dla aministrazions per ladin, tudësch y talian, l Corpus Ladin dl EURAC. Te chësc articul pudëis liejer, ciuldi che linguisc' mët adum culezions de tesc' cun milions de paroles, y cie che n po fé limpea.

Cie ie pa n corpus?
N pò se nmaginé n corpus sciche na culezion sistematica de tesc'. L pò unì adurvà per fé descrizions de na rujeneda y per cialé do co che la vën adurveda. Te autra paroles, n corpus ie na abineda de tesc' metuda adum per mustré su la carateristiches o l svilup de na rujeneda.
I tesc' de n corpus vën metui adum sun la basa dl fin dl corpus. Chësc fej ora la defrënza cun n archif de tesc', ulache tesc' vën abinéi zënza criters particulers. N corpus ie de valuta ajache i tesc' duc adum permët de dì zeche sun la rujeneda n generel. Dan de mëter adum n corpus, muessun n iede stlarì l fin dl corpus y sun la basa de chësc fin crì ora i tesc' che passenea ite. Per ejempl, sce n se à tëut dant de analisé l'adurvanza dla rujeneda aministrativa, po chierun adum tesc' che à sciche tema l'aministrazion y nia romans o cianties.
Abiné adum truep tesc' ne n'ie nia de nuef tla scienza: bele da cënc de ani à scienziei metù adum manuscric, libri y zaites. Analisé na tel gran cumpëida de tesc' sun papier fova scialdi sfadiëus.
Al didancuei permët l svilup dla nfurmatica de memorisé y analisé de gran cuantiteies de dac a na moda plu saurida. Nsci vëniel metù su for deplù corpora, y la pusciblteies de fé nrescides devënta for majeres.

L Corpus Ladin dl EURAC (CLE)
L Corpus Ladin ie n Corpus te trëi rujenedes: per Ladin, Tudësch y Talian. L fin dla criazion de chësta culezion de tesc' ie de giaté nfurmazions plu cumpletes sun co che l Ladin Badiot y Gherdëina vën adurvà te tesc' aministratifs o giuridics. La ie metuda adum dantaldut da tesc' ufiziei, per ejëmpl da deliberazions di chemuns y leges dla provinzia tla trëi rujenedes.
L ie stà mesun de abiné adum i tesc' de gra a la culaburazion de na lingia de istituzions: dantaldut i chemuns dla Val Badia y de Gherdëina à metù a desposizion truep documënc. Nce l Ufize Chestions Linguistiches dla Provinzia de Bulsan, l Istitut Pedagogich Ladin y l Istitut Ladin Micurà de Rü à metù a desposizion material.
La spezialità dl corpus te trëi rujenedes ie che uni paragraf ie lià cun si traduzions tla autra doi rujenedes. Nscì pòn crì na parola tecnica te una na rujeneda per abiné resultac te trëi rujenedes. L tòl truep tëmp a fé chësc cunliamënt danter traduzions te rujenedes desvalives dl medem test, n lëur che i linguisc' tlama alineamënt.
L Corpus Ladin dl EURAC vën metù adum tl cheder dl proiet „TermLad II", co-finanzià da Interreg IIIA Italia-Svizra y urganisà deberieda cun la Lia Rumantscha de Cuera.

Ciuldì pa nvestì te strumënc eletronics per l Ladin?
Mëter su corpora ie n nvestimënt che costa, ma che se paia nce, y che ie de bujën per ti dé n sustëni a chi che scrij ladin. Scrì ladin uel aldidancuei dì scrì cun l computer. Strumënc per scrì, sciche n control dl'ortografia, ie ncuecundì n standard per uni rujeneda.
L ie de gran proiec per l svilup de strumënc da scrì per la gran rujenedes, y i deventerà for plu y plu adurvéi tla vita da uni dì. Sce na pitla rujeneda sciche l ladin uel sëuraviver tl età dl internet, po muessela svilupé i strumënc de basa per pudëi adurvé l ladin cun l computer.
(Mathias Stuflesser)

11.10.2004